Vand hartie, vreau putere!

De cand sunt mic am visuri ciudate, dorinte uluitoare si vise nemaiauzite. Primul lucru pe care mi l-am dorit a fost „lula de pe cer”. Da, ciudat ca un copil de numai cativa anisori sa isi doreasca luna de pe cer si nu vroiam numai sa imi spuna cineva „uite! E acolo numai pentru tine”, nu, eu vroiam sa fie a mea. Sa o pot atinge, sa ii pot comanda momentul in care sa apara sau sa se ascunda, sa o mananc etc. Da… chiar imi doream sa o mananc mai mult decat orice altceva pe lumea asta. Sa mananc „luna mea” si sa va las pe voi, pe toti ceilalti, sa va faceti alta. Era o dorinta irealizabila chiar daca luna nu e a nimanui. Cum e o firma prin SUA care vinde teren pe luna (chiar daca nu ii apartine luna) asa vroiam si eu sa pot lua luna in buzunar si sa plec cu ea departe, departe, mult prea departe pentru un copil care nu stia nici macar drumul pana la magazinul de vizavi.
Mai apoi am vrut sa fiu preot (!!!), dar nu stiu de ce. Pe atunci ma fascina ceva la preoti, imi placea ca toata lumea ii respecta. Dar nu vroiam sa fiu un prot oarecare, ar fi fost prea banal. Am vrut sa fiu in acelasi timp preot si… sofer de taxi pe un matiz rosu. Va dati seama: un preot pe o masina pe care acum o putem compara usor cu „o bicicleta acoperita”, un fel de masina Flinston-ilor. Cand un claxon dat unui sofer neglijent din taxi, cand o spovedanie la biserica. Poate vroiam sa imi fac firma mea de taxi si sa o numesc „Cu Dumnezeu inainte!”. Oare cum ar fi sa te urci intr-un taxi si pana ajungi la destinatie sa ti se citeasca niste rugaciuni inainte de chef, inainte de mall etc =))
In cele din urma mi-am schimbat orientarea deoarece am promis ca din primul meu salariu o sa ii cumpar mamei mele un Jeep mare, mare (J) si mie un biet Matiz. Cum nu stiam pe atunci prea multe meserii nu a fost greu sa aleg ce vreau cu adevarat sa devin: sef de fabrica de bani. Mi-am dat seama ca numai asa pot oferii tot ceea ce vor ceilalti.
Practic asta ni se intampla noua zi de zi de cand au disparut banutii din visteria Americii. Nimeni nu stie cum au disparut, daca si cine i-a luat, dar toata lumea stie un lucru: „este criza financiara si niste baieti „buni si darnici” de la FMI ne ajuta sa iesim din criza”. Gresit! Complet gresit! De fapt, Fondul Monetar International nu este un inger venit din cer care din tolba sa imparte tuturor tarilor niste bani. FMI-ul nu face acte de caritate ci exact opusul. Eu stiu ca pentru a imprumuta bani trebuie sa ii ai. Si ca si ii ai trebuie sa muncesti sa ii dobandesti. A inceput oare FMI cu un buget mititel si prin investiti a facut rost de bani? Sau or fi fost toti angajatii niste genii care stiu sa atraga fonduri si sa le gaseasca sub pamant? Nu cred ca un om in toate deplinatatile mintale ar putea crede asa ceva. Ei fabrica bani. Practic platesc sa se fabrice bani. Daca ne gandim ca pentru o bacnota de 500 de euro costul de productie este de sub 20 de eurocenti si ca banii cu care e platita hartia sunt tot bani facuti de ei ne dam seama ce afacere profitabila e sa ai o fabrica de bani. Daca ai aceasta abilitate de a tiparii bani (fara a locui prin Jamaica sau alte tari cunoscute pentru falsificarea banilor), atunci vei castiga putere pe plan mondial. Multa putere.
Sa luam exemplul Greciei care e indatorata peste masura la acesti „salvatori de tari”. Acum ei sunt la mana FMI-ului. Daca FMI spune sa se schimbe imnul deoaree e prea lung, sau prea scurt sau nu pe motiv ca nu reflecta starea poporului de acum va asigur ca acest lucru s-ar intampla. Sa cred ipoteza cum ca vor sa faca rau populatiei intregului pamant cu asa-zise „masuri de austeritate” – pot sa cred si putini ma pot contrazice. Daca ne gandim ca de cand a inceput criza Gigi Becali, despre care nu mai trebuie sa spun nimic pentru ca toata lumea il stie cu bune si cu rele, are o avere intreita. Si vin acesti oameni ai FNI-ului sau ai cui or fi ei si cumpara pamanturi, cumpara influenta, aur, petrol, tot ce se poate lua, ei iau dintr-o tara si apoi te mai si lasa indatorat. Romania cum isi poate plati datoria catre aceste institutii? Fabrici nu avem, institutiile de stat mai mult consuma decat produc, ne mai ramane sa privatizam tot (si culmea, dupa privatizare unele companii falimentare ajung la profit, iar unele sunt vandute pe bucati la fier vechi si la dezvoltatori imobiliari pe preturi de sute de ori mai mari decat pretul de achizitie). Statul iese in pierdere oricum ar fi. Sa spunem ca vindem tot: de la Termoelectrica la CFR. Nu ne ajung banii, hai sa vindem si proprietatile RIAL-ului. Le vindem si pe alea si apoi ce? Ne ramane doar sa ne vinedem pamanturile! Nu ar fi ceva nou pentru noi. Niste tineri extraordinari impreuna cu oameni cu cunostiinete grele si cu o daruire exemplara au reusit sa aduca Romaniei ceva ce nimeni nu a mai adus  de mult timp. Au adus Romaniei Insula Serpilor.  Toate televiziunile au relatat acest fapt, a fost o suflare extraordinara si un imbolt necesar pentru toti romanii, dar cum la noi orice minune dureaza putin s-a aflat, cu stupoare, ca un Prim-ministrua decis ca „Romania a castigat Insula Serpilor si ca trebuie vandute drepturile de exploatare pentru 99 de ani unei companii de exploatare a resurselor petroliere si de gaz natural canadiene”. In curand o sa se intample acelasi lucru si este posibil sa auzim pe la ProTv o stire de genul:  „S-a terminat calvarul „comunitatii maghiare” din Romania. In cuantumul datoriei care se ridica la 99999% din PIB-ul Romaniei, Fondul Monetar International impreuna cu Fortele NATO a cerut presedintelui Romaniei cedarea zonei Harghita, Covasna, Mures”.
Sa ne fie rusine, sau mai bine zis sa le fie rusine politicienilor (si nu numai) pentru ca se preteaza sa ii asculte pe unii cu sosetele rupte si sa le pupe manuta ori de cate ori ne mai dau o sageata in piept.
Vand hartie, vreau putere! Aceasta cred ca este deviza pe care o are banca mondiala FMI, etc. In ultimul timp tot sunt discutii la televizor in care analisti politici, oameni ai (in)culturii romanesti cat si jurnalisti dezbat problema Greciei, Romaniei sau a Portugaliei. Sunt innebuniti sa dezbata un imprumut pe care urmeaza sa il ia o tara de la aceste institutii monetare.
Anunțuri

Un gând despre „Vand hartie, vreau putere!

  1. Vinzi hartie, AI putere

    –Cu drag, Felicia

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s