Sfarsit de campanie… „7 dintr-o lovitura”

Dupa cum probabil stiti, am participat si eu la ultima campanie organizata de BlogAwards, in parteneriat cu Allview, in cadrul careia am publicat doua articole, Blog, blog, BlogAwards si Quality powered by… Allview devenind astazi un „croitorasul cel viteaz” in blogosfera romaneasca

Ca o mica prezentare a postarilor mentionate anterior:

„Ce va pot spune cu siguranta este ca in spatele acestei platforme (BlogAwards) sunt oameni foarte dedicati, care isi consuma ore in sir pentru a promova cele mai bune campanii din online-ul romanesc, dar si pentru a convinge companiile de importanta Social Media-ului prin generarea vanzarilor si expunerea companiilor intr-o maniera organica, cu mare priza la public.”

Iar despre produsele Allview: „Dupa parerea mea, il (smartphone-ul Allview Stony P6) putem numi fara nicio retinere cel mai performant telefon romanesc fiind un rival pentru orice smartphone prezent pe piata, luandu-i in considerare si pe cei de la Apple sau Samsung. Am avut ocazia sa tin in mana acest telefon si pot sa va spun ca am ramas impresionat de modul in care se comporta. Ecranul suficient de mare si luminozitatea sporita confera o utilizare confortabila si placuta.”

Pot spune, de asemenea, cu o oarecare mandrie (nu prea mare, sa nu fiu arogant sau mai stiu eu cum), ca am reusit sa conving inca alti sapte bloggeri sa participe la cel putin una din campaniile in desfasurare de pe BlogAwards, scop principal al campaniei alaturi de promovarea Allview. Cei 7 carora le multumesc penrtu sprijin sunt:

In final, pot spune ca sunt fericit ca am ajutat la promovarea platformei BlogAwards, cu ajutorul careia bloggerii se pot afirma online, ajutand in acelasi timp intreprinderile, fiind un win-win penntru detinatorii blogurilor si companiilor ca Allview. Felicitari tuturor participantilor la campanii pe care i-am adus si sper ca alaturi de voi sa intram in lista lunga de bloggeri castigatori de campanii BlogAwards!

Reflecţii despre Unirea Mică şi generaţia tânără

Pentru mulţi colegi, dar şi pentru mulţi alţi oameni în floarea vârstei, ziua de 24 ianuarie nu mai înseamnă nimic. Nimeni nu ar trebui să uite momentele de glorie, momentele frumoase care au fost scrise în trecut de către strămoşii noştri, bravii soldaţi care şi-au vărsat sângele pentru neamul românesc. Nu ar trebui să uităm aceste date pentru că ele sunt înscrise în istoria noastră, a românilor, o istorie lungă şi frumoasă.

Acestor mulţi colegi ai mei, înecaţi în acetonă sau prea preocupaţi să înveţe versuri inutile, care vorbesc de cele mai multe ori despre cât de rău este în ţara asta, cât se fură şi cât suntem furaţi trebuie să le reamintim că în ianuarie, când se rup şi cad abrupt zăpezile, cu toţii sărbătorim actul bărbaţilor Moldovei şi ai Munteniei care au săvârşit Unirea. Fapta aceasta, fundamentală în istoria României, trebuie să aprindă în fiinţa noastră o bucurie mereu nouă. Unirea e înscrisă în sângele nostru. De la începuturile sale de luptă, dusă de mii de ani, cu credinţă, gândul unirii într-o singură Patrie a strălucit ca o stea în inima poporului român. Oare câţi dintre noi am putea înţelege bucuria oamenilor din vremea aceea pentru pasul enorm făcut prin unirea Moldovei cu Ţara Românească? Oare dacă acum ne-am separa şi am fi ca înainte de 24 ianuarie 1859, ar fi cineva revoltat? Oare ar ieşi oameni în stradă care să lupte împotriva acestei separări nedrepte, sau am sta fericiţi în băncile noastre, căci tot una ne este pentru că oricum putem trece dintr-o ţară în alta doar cu buletinul? Eu cred şi sper că mai sunt oameni responsabili şi patrioţi care nu şi-au uitat originile şi misiunea românească.

Sunt mulţi tineri care nici măcar nu vor sau nu ştiu să scrie corect româneşte, darămite să mai şi simtă româneşte. Chiar dacă le reamintim că fără această „Unire Mică” noi, românii din Transilvania, nu am fi trăit în România, ci poate acum am fi fost sub dominaţie austro-ungară (deşi, nici acum nu suntem liberi), nu cred că i-am impresiona prea mult.

Pentru mine ziua de 24 ianuarie 1854 nu este o simplă zi, ci este ziua în care s-a pus temelia României de azi.

Un fel de … drept la replică (scris de Bursucel)

BursucelCa să se facă dreptate, trebuie să recunosc că sunt un “lup moralist” (deşi… ar merge şi “lupă”).

Exact… găsesc soluţii pentru orice şi oricine… eeeei, dar când vine vorba de mine, se schimbă povestea!

Aşa că mă trezesc fiind un fel de “Popa-Ladă” care-şi îngroapă problemele ascultând, analizând şi căutând soluţii pentru alţii.

Mdea… citind ce-am scris, sunt tentată să şterg… dar – cum spuneam – trebuie să se facă dreptate…

P.S. “Te uiti prin lupa ta cu dioptrii enorme, e normal sa le vezi distorsionat si sa nu intelegi de fapt ce forma au lucrurile.” E o afirmație valabilă. De la care pornesc posibile scindări.

Update 1* Nu-mi plac oamenii nedrepți. Nu-mi place când sunt acuzată fără temei că aș fi nedreaptă. Dacă hotărăsc la un moment dat ceva, o fac după ce în prealabil am analizat situația îndeajuns, din toate unghiurile. Unii văd decizia ca fiind injustă pentru ei. Alții consideră că am predat armele în favoarea lor. Dar eu știu motivele care mi-au argumentat poziția…

Sursa: www.bursucel.wordpress.com

Bursucel, imi cer scuze pentru ca nu am reusit sa scriu un review pentru blogul tau, desi interactionam de mai mult timp in blogosfera prin comentarii. Timpul nu m-a ajutat, dar, dorind sa iti rasplatesc ajutorul pe care mi l-ai oferit, preiau acest drept la replica 😉 PS: De maine bursucel.info va fi oficial al tau 😉

Be smart! Learn&Play (recomandare pentru pitici)

caietBe smart! Learn & Play! Sunt sigur ca unii dintre voi aveti copii, unii poate chiar pitici. Si eu am in casa o pitica extraordinar de activa… Si-am gasit un blog in cautarile mele de care v-am mai povestit pe care-l voi citi cu drag!

Caiet pentru casa mea este blogul de care va vorbesc si pe acest blog gasiti o gramada de jocuri interesante pentru pitici scrise de o mama – mama lui S si a lui Cati (3, respectiv un an si 8 luni). Ori nu avem timp, ori inspiratie, pe blog descoperim cu placere activitati educative, o groaza de jocuri si lectii de limba engleza.

Am citit multe justificari pentru bloguri si aceasta justificare perfecta pentru mamici: Acest blog a fost creat sa vina in sprijinul tuturor mamelor care vor sa se implice, inca de la inceput, in educatia copiilor lor. Va invit cu drag sa puneti in practica orice idee vi se pare interesanta!

Un joc foarte fain mi-a atras privirile: Posta literelor. 3 cutii, niste hartie alba si destule dischete cat sa scrii literele alfabetului. Distractia pentru pitic este garantata (cred eu!), dar mai bine dati click aici si cititi articolul. Have a nice game!

PS: Aruncati si o privire peste lectiile de limba engleza 😉

Review de blogger: Plaja cu ganduri

Plaja cu ganduriBuna, tuturor! Astazi am placerea sa va prezint un blog pe care l-am descoperit de curand in incercarea mea de a gasii bloggeri de treaba si saritori in blogosfera.

Una dintre primele bloggerite de care am dat este Cristina S de la Plaja cu ganduri. Cred e gresit si prea pturin spus, sunt sigur ca am mai descoperit inca o persoana interesanta care se ascunde in spatele unui computer si isi expune gandurile intr-un mod fantastic!

„Nici acum nu stiu ce vreau, dar incerc sa-mi asum o plimbare nud, pe plaja mea cu ganduri!”

Aceasta nesiguranta a autoarei o intalnim des pe blog, fie ca vorbim despre descrierea (blogului) ei – Cam dintotdeauna am preferat muntele si metafora ascensiunii, transpusa in viziuni personale. Pana intr-un inceput cetos de decembrie, cand m-am indragostit de valuri inspumate, de stropi singuratici sparti haotic la tarm, de plaja goala, unde am vazut clar stigatul dorintelor si asteptărilor si dezamăgirilor personale, gatuite pana atunci de absente, de doruri, sperante si confuzii. Nici acum nu stiu ce vreau, dar incerc sa-mi asum o plimbare nud, pe plaja mea cu gânduri! – sau de prima ei postare:

„Nu sunt la prima tentativă de conturare în online. Nici la primul jurnal pe care uit să-l actualizez.
Nu mai sunt stăpână pe mine. Si pe puterea mea.
Nu mai am entuziasm şi strălucire in ochi. Uit să trăiesc în prezent.
Nu ştiu să fac alegeri, să îmi asum consecinţe. Nu ştiu cum să depăşesc momente, mai ales să mă bucur de ele în prezent.
Nu ştiu ce vreau.
Vreau să fiu lăsată SĂ FIU.
Am multe de învăţat.
Acesta e doar primul pas dintr-o lecţie de perseverenţă şi consecvenţă!
Bine ai venit în haosul meu, în care sper să-mi găsesc singură ordinea.”

Eu nu ma descurc la cuvinte decat daca sunt indragostit, beat sau melancolic, dar se pare ca pe plaja lucrurile se pot schimba. Am descoperit sentimente, nu postari, lucru din ce in ce mai rar intalnit pe aici. Ca o concluzie generala am decis ca Plaja cu ganduri e un blog pe care voi continua sa il citesc, de la sfarsit la inceput, in speranta ca voi incepe sa inteleg gandurile intortochiate, haotice si placute ale autoarei, dar si faptul ca voi gasi postari in care moleculele de fericire i-au invadat sufletul, gandul si, bineinteles, plaja:)