„Folcloru-i oxigen pentru un popor astmatic”

Acum câțiva ani buni, dacă nu mă înșel, vreo patru ani, am fost o săptămână prin Maramu’ că tare era lăudat de toată lumea. Eu – omul de oraș – care trăiam într-o cutie de chibrite alături de alți zeci de oameni gri triști (de fapt nu sunt sigur dacă era vorba de tristețe sau vecinii mei – ca și mine – uitaseră să admire frumusețea vieții) am vrut să mă conving că se mai păstrează tradițiile în astă’ țară. O doză de septicism se subînțelege că am avut. Cu ce puteau fi mai presus folclorul și tradiția decât tehnologia (eram ferm convins că odată cu evoluția tehnologică devenim și noi, oamenii, mai evoluați, însă am început să conștientizez că evoluția tehnologiei este indirect proporțională cu evoluția umană)? Ei bine, un fapt care pare poate ciudat este acela că oamenii care nu sunt legați de birouri, care merg și lucrează pământul, care fac mici căpițe de fân în spatele casei și la sfârșitul zilei în loc să se uite la știri se duc să mulgă vaca sau, în loc să își petreacă seara pe Facebook (cum o facem mulți dintre noi) aleg să stea cu vecinii pe banca din fața casei și să vorbească despre starea vremii, acești oameni care trudesc în fiecare zi mai mult decât o facem noi într-o săptămână întreagă, acești oameni cărora noi le spunem țărani (de multe ori asociind acest termen cu cel de înapoiați), sunt tot timpul cu zâmbetul pe buze, chiar și în momentul în care sudoarea se prelinge pe fața lor brăzdată de efortul fizic.

Parcă nici nu-mi venea să cred ce locuri frumoase şi oameni minunaţi avem la noi în ţară, la o aruncătură de băț de urban-ul cel de toate zilele. Și odată cu minunăția lor am descoperit și minunăția muzicii tradiționale românești. Eram la o șezătoare în care ne strânsesem noi, grupul de hoinari, și niște bătrânei a căror glas și cânt m-au făcut să mă desprind de toate problemele pe care le aveam. Parcă nici timp nu mai exista. Nu se mai măsura lumea în timp, ci în sunete și glasuri.

Și au trecut patru ani de atunci. Patru ani  în care m-am mutat din cutia de chibrite (așa le spunea – și pe bună dreptate – un bătrân din Preluca Veche blocurilor gri, comuniste) la țară, dar nu în Maramureș așa cum mi-ar fi plăcut, ci în apropierea Munțiilor Făgăraș.

Folcloru-i oxigen pentru un popor astmatic! (Subcarpați, Balada românului). Și câtă dreptate se regăsește în acest vers! Verticalitatea unui popor se regăsește în folclor, în muzică. Știți de ce v-am povestit atâtea? Pentru că vreau să vă invit la un concert care va avea loc marți (25 februarie) la Filarmonica Brașov Roots Revival Romania

ROOTS REVIVAL BRASOV

ROOTS REVIVAL BRASOV

Tradiție, interculturalitate și improvizație. Așa se caracterizează Roots Revival Romania, un eveniment în care muzica țărănească din Maramureș și traiul localnicilor devin surse de inspirație pentru un grup de muzicieni din diferite țări. Turneul Roots Revival Romania 2014 se va desfăşura între 25 februarie și 1 martie în Braşov, Cluj-Napoca, Timişoara şi Bucureşti (prețurile biletelor sunt disponibile aici).

Ce înseamnă Roots Revival Romania?

Înlăturarea tuturor prejudecăților legate de muzica tradițională prin oferirea unei noi perspective asupra lumilor sonore provenite din spațiul străvechi folcloric. După cum o spune și titlul, Roots Revival Romania ne invită să ne redescoperim rădăcinile culturale prin accesarea tradițiilor care ne definesc.

Despre Roots Revival Romania

Primul proiect Roots Revival Romania a avut loc în 2013 și a reunit muzicieni din diferite țări, într-o tabără de creație din Maramureș. Timp de o săptămână, artiștii au creat spectacolul din temelii, prezentându-l apoi la Cimitirul Vesel de la Săpânța, dar și la Sala Radio din Capitală, cu un succes extraordinar.

În 2014, Roots Revival Romania capătă o nouă dimensiune, cea a unui turneu în patru orașe. Spontaneitatea și improvizația sunt cuvinte-cheie ale proiectului, muzicienii dorind să îmbine tradițiile și experiențele lor artistice personale cu muzicile românești de proveniență folclorică. „Frumusețea unui astfel de demers muzical constă în faptul că nu știi de la început către ce te îndrepți. Ai o bază sonoră de la care pornești, iar apoi fiecare aduce în proiect parte din sufletul său. Toți cei șapte muzicieni vor veni din diverse colțuri ale lumii la București, cu o săptămână înainte de începerea turneului și vor crea spectacolul de la zero.” spune Mehdi Aminian, inițiatorul și coordonatorul proiectului.

Artiști pasionați în egală măsură de tradiție și inovație vor conduce publicul într-o călătorie jazzistică de excepție, către inima folclorului românesc: Mehdi Aminian din Iran (ney), Monica Mădaș din România (voce), Mehmet Polat din Turcia (oud), Emmanuel Hovhannisyan din Armenia (duduk), Meg Hamilton din Marea Britanie (vioară), Ruven Ruppik din Germania (percuţie) și Akash Bhatt din India (percuție). Turneul are loc în perioada dintre Sărbătoarea de Dragobete și cea de Mărțișor, cei șapte muzicieni vizitând orașele Brașov (25 februarie, Sala „Patria” a Filarmonicii), Cluj-Napoca (26 februarie, Casa Studenților), Timișoara (27 februarie, Sala „Capitol” a Filarmonicii) și București (1 martie, Sala Radio).

Sper să fiu și eu pe 25 la concertul de la Brașov. Sunt sigur că o să fie extraordinar și că ne va rupe din monotonia de zi cu zi… Folclorul să fie oare noul main-stream? Vom vedea…

Anunțuri

Un gând despre „„Folcloru-i oxigen pentru un popor astmatic”

  1. Eurotrip spune:

    Este bine ca se mai ocupa cineva de chestiuni serioase…imi aduc aminte ca ma uitam la un film facut de americani, pe parcursul filmului aveam impresia ca melodia din coloana sonora are ceva note melodice mioritice…la sfarsitul filmului am aflat ca era vorba de Grigore Lese

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s